Noțiunea de câini de salvare este una mai puțin uzuală în vocabularul românesc, dar ea a fost în prim plan în luna Februarie a anului 2023 din cauza puternicului cutremur care a avut loc în Turcia. România a trimis mai multe tipuri de ajutoare printre care și echipe specializate cu câini de căutare și salvare în dărămâturi. ROLDA România, a discutat în cadrul podcastului „În jurul cozii” cu Oana Ciora, dog handler la Asociația Câini pentru Salvare Transilvania, care a fost împreună cu salvatorul canin Dino în Hatay pentru a încerca să ajute. Oara Ciora împreună cu Dino și colegii lor au fost decorați la 1 Martie la Palatul Cotroceni de către președintele țării pentru implicarea avută în Turcia. Am discutat în cadrul ediției #24 despre relația pe care o are un dog handler și câinele său.

Relația dintre Oana și Dino, un malinois belgian, a început acum 9 ani de zile când un coleg de muncă i-a oferit spre grijă câinele care atunci era doar un puiuț. Ei nu se întâlnesc doar în cadrul profesional, ci trăiesc împreună în aceeași casă zi de zi. Oana spune de altfel, că un câine de salvare nu poate fi predat la cheie cuiva dacă nu există o relație foarte strânsă între cei doi. Acest aspect este crucial pentru că dog handler-ul trebuie să știe să citească câinele, să recunoască când acesta este obosit sau când încearcă să îi arate ceva.

„Dino face parte din a 3-a generație de câini care au fost instruiți pentru căutare în dărămâtură. Celelalte generații nu au avut ocazia să participe la o misiune de acest gen, dar pentru că nu știi niciodată când poate să apară o situație de acest gen, te pregătești pentru că îți place și te pasionează ceea ce faci, dar ai în același timp în minte faptul că nu se știe niciodată când va fi un cutremur și când va fi nevoie de tine și de caine”, a pus Oana Ciora la „În jurul cozii”.

Nu orice câine poate deveni un câine de salvare. Pe lângă necesitatea anumitor instincte native este nevoie și de o pregătire continuă și muncă asiduă. Oana, împreună cu șotul ei Călin, pregătesc câini pentru misiuni de salvare de 20 de ani de zile. Am discutat la podcast despre cât timp de pregătire are nevoie un câine de salvare pentru a putea participa la misiuni de acest gen?

„Depinde foarte mult și de complexitatea misiunii pentru care se antrenează. Un câine poate să fie pregătit să participe la misiuni chiar și după 2 – 3 ani dacă a fost pregătit foarte serios și dacă dog handler-ul lui este dedicat în această activitate. Avem multe tipuri de misiuni, printer care și misiuni de căutare a persoanelor care sunt pierdute în pădure. Exista puține misiuni reale de căutare în dărămâturi, din fericire spun eu, pentru că asta ar însemna că am avea cutremure peste tot cu pagube și cu oameni prinși. Deci la o misiunie de căutare de suprafață poți să ai un câine care e pregatit și la doi ani și ceva. Pentru o misiune de dificultate și amploare mare, cum este cea atunci când vorbim despre un cutremur, este nevoie de un câine cu mai multă experiență. Eu, de exemplu, ca și dog handler am doi câini care au 4 ani și care sunt atestați pentru căutare și salvare în dărămâtură. Am considerat totuși că niciunul dintre ei doi nu aveau suficientă experiență pentru a duce o misiune de genul celei din Turcia. Acesta este motivul pentru care am decis să plec cu Dino în această misiune ca să avem șansele cele mai mari să putem să ajutăm cât se poate de bine”, a explicat dog handler-ul în cadrul podcastului oferit de către ROLDA România.

Este clar că pentru a funcționa, relația dintre un dog handler și câinele său, trebuie să fie cu adevărat specială. Cum se poate ajunge la o relație specială de acest gen? Nu există deloc un secret. E ideal să crești acel câine încă de când este mic și să trăiești zi de zi alături de el în așa fel încât amândoi să vă considerați reciproc ca făcând parte din familie. Am vrut să aflăm de la Oana cum decurge comunicarea între cei doi în timpul unei misiuni. Poate în mod surprinzător, implicația omului este mai mică decât ai tinde să crezi la prima impresie.

„Munca unui câine de salvare și căutare ține 80% de independența câinelui și 20% de intervenția dog handler-ului. Rolul meu în dărămâtură este doar să trimit câinele pe niște direcții și zone unde consider eu că este el pus într-un avantaj care îl ajută să caute. Treaba mea este să țin cont de direcția din care bate vântul, să țin cont de potențialele zone de acces în dărămâtură pentru că aceasta pune multe probleme de acces. Dacă eu identific undeva o zonă prin care pot să îi facilitez câinelui accesul într-o altă zonă care aparent pare blocată pentru el, acela este rolul meu. Altfel rolul meu este să observ câinele și să îmi dau seama când câinele prelucrează un miros și încearcă să înțeleagă unde este sursa mirosului. Deci treaba dog handler-ului este să îl ajute pe câine sau cel mai important, să nu îl încurce”, a spus Oana.

În perioada în care a avut loc cutremurul din Turcia (6 Februarie, provincia Hatay și alte zone din Turcia plus Siria, 7,8 Mw) pe rețelele sociale din România, oamenii își manifestau nemulțumirea în ceea ce privește respectul pe care îl primesc cățeii în societatea în care trăim. Se spunea faptul că ne place foarte mult să ne salveze cățeii, atunci când este cazul, de sub zăpadă sau dărămâturi, dar că nu ne place să îi lăsăm să fie în preajma noastră pe plajă, în autobuze sau în alte contexte. Am întrebat-o pe Oana în cadrul podcastului dacă apreciează că patrupedele ar merita mai mult respect din partea noastră? Răspunsul a fost unul extrem de matur și echilibrat, bazat pe o gândire rațională și nu emoțională.

„În general, vorbind despre Romania, da cred asta, dar nici nu as duce lucrurile în extrem. Putem să extrapolăm puțin și să ne gândim că este nevoie ca polițiștii să poarte armă, dar asta nu înseamnă că ar fi ok să îi vedem tot timpul în club sau nu știu pe unde, cu arma din dotare. Generalizarea nu e ok și nu e corectă și acesta este motivul pentru care nu e ok să cerem ca acceptarea asta să fie 100% peste tot. Sigur că da, câinii merită mai multă considerație, dar considerația asta vine cumva la pachet cu responsabilitatea noastră, cu felul în care noi ca și proprietari de câini înțelegem să gestionăm tot lucrul asta.
Atată timp cât ai un câine educat și atâta timp cât tu ca persoană arați respect, atâta timp cât nu îi fortezi pe ceilalți să accepte, șansele sunt mult mai mari să fii privit cu simpatie și oamenii să vină la tine cu mai mult curaj cu copiii să te roage dacă le dai voie să mângâie câinele sau să te întrebe ceva. Pe când dacă ai un caine care îți flutură la doi metri în față și mai și latră la toată lumea, automat creezi o barieră, tu o creezi.
Eu cred că aceste lucruri trebuie să vină din ambele părți, proprietari de câini și responsabilitatea lor pentru că avem o mare problemă din acest punct de vedere și evident și din partea restului populației. Și în Turcia un șofer de autocar ne-a cerut să punem câinii în compartimentul pentru bagaje și nu pe banchete, i-am explicat că așa ceva este imposibil”, și-a expus punctul de vedere, dog hamdler-ul la podcastul realizat de către ROLDA România.

Este clar că nivelul calitativ al relației dintre un câine și dog handler-ul său este extrem de important și determinant în rezultatele obținute într-o misiune de căutare și salvare. Relația dintre Oana și Dino este una cu adevărat specială. În articolul următor vom discuta despre experiența avută de cei doi în cutremurul din Turcia. Podcastul în care a fost invitată Oana poate fi vizionat aici.