Importanţa sterilizării
Importanţa sterilizării
Sterilizarea animalelor de companie poate fi un subiect destul de controversat, în lipsa unei informări corecte. Proprietarii se pot întreba: de ce să îmi supun animalul unei intervenţii chirurgicale care până la urmă nu este necesară? “Anestezia” este un cuvânt cu greutate care aduce cu sine posibilitatea pierderii unui membru important al familie.
De ce să alegi sterilizarea când există alte metode non invazive, cum ar fi pastilele pentru călduri sau injecţiile de stopare a ciclului? Haideţi să aflăm!
Căţeluşele ajung la maturitatea sexuală între vârsta de 7 şi 9 luni, în funcţie de rasă, iar ciclurile apar o dată la 6, 7 sau 8 luni. În afară de ciobănescul german care are un ciclu extrem de regulat cu o frecvenţă fixă de 6 luni, fiecare căţeluşa are propriul ei interval în funcţie de rasa şi talia sa. Medicul veterinar recomandă sterilizarea căţeluşelor la vârsta de 6 luni, tocmai pentru a evita complet “intrarea în călduri”. V-aţi întrebat vreodată care este motivul acestei recomandări? Ei bine, această abordare previne apariţia cancerului mamar în proporţie de 99%!
Dar de unde această frică de cancerul mamar? Din păcate, cu fiecare ciclu prin care căţeluşa trece, riscul dezvoltării acestui tip de cancer creşte. De la 3% după primul, la 5-8% după al doilea şi 10-12% după al treilea, concluzia poate fi trasă destul de uşor. Cu cât căţeluşa înaintează în viaţă şi experimentează mai multe episoade de călduri cu atât creşte posibilitatea ca acest cancer nemilos să apară. Iar metoda chirurgicală este singura care previne nu doar acest tip de cancer ci şi cel ovarian şi uterin (deoarece acestea sunt excizate în cadrul operaţiei).
Cum rămâne cu pastilele şi injecţia de călduri?
Pastilele se administrează în momentul în care căţeluşa intră în călduri, pentru a o “scoate” rapid. Faptul că au acţiune imediată poate părea un avantaj, dar, această oprire bruscă a ciclului datorită surplusului de estrogen poate duce la apariţia endometritei purulente (cunoscut şi ca piometru), afecţiune care este considerată o urgenţă medicală, şi care se rezolvă doar pe cale chirurgicală (prin scoaterea uterului infectat şi a ovarelor). Însă pastilele mai aduc şi alte “bucurii”. Dacă sunt administrate pe o perioadă îndelungată cresc riscul apariţiei cancerului mamar şi ovarian (un risc care, după cum ştiţi, deja era existent).
Infecţia de călduri se administrează după terminarea primului ciclu, şi se repetă din 5 în 5 luni pentru a evita apariţia ciclului. Are o acţiune asemănătoare cu cea a pastilelor, doar că puţin mai lentă, tocmai de aceea este folosită mai mult pentru a “preveni” intrarea în călduri. Riscurile pe care le aduce cu sine sunt identice cu cele ale pastilelor.
Dacă sterilizarea se face la vârsta de 6 luni, pe lângă faptul că iţi protejezi căţeluşa de apariţia cancerului, dar îi şi facilitezi recuperarea. Organismele tinere şi sănătoase suportă foarte bine anestezia şi au un risc aproape infim de a păţi ceva de pe urma acesteia. De asemenea, recuperarea efectivă va fi mult mai rapidă. În general, în ziua după operaţie căţeluşele deja îşi reiau fără probleme activităţile lor obişnuite, iar la 10 zile după operaţie firele se scot. Ce se întâmplă dacă sterilizezi căţeluşa la o vârstă mai înaintată? Dacă castrarea survine când căţeluşa are între 2 şi 5 ani elimini complet doar riscul de apariţie al cancerului ovarian şi al celui uterin. Peste 5 ani, vorbim deja doar de eliminarea şanselor de a dezvolta cancer ovarian şi piometru. Pe lângă asta, cu cât animalul este mai “bătrân” cu atât riscurile anesteziei cresc.
Să trecem şi la căţeluşi. Spre deosebire de femele, aceştia nu au cicluri. Ei ating maturitatea sexuală la vârsta de un an, moment în care încep să-şi “marcheze” teritoriul (dar pot începe şi mai devreme acest obicei de a-şi “însemna proprietatea”). Sterilizarea acestora nu este considerată obligatorie, ca în cazul căţeluşelor, dar previne apariţia cancerului testicular şi a celui de prostată. Operaţia în sine este mult mai puţin invazivă decât în cazul căţeluşelor, nefiind necesară deschiderea abdomenului. Recuperarea este rapidă şi nedureroasă. Doar că în cazul lor se recomandă castrarea după vârsta de 1 an.
Alt lucru demn de menţionat este că, după sterilizare atât la căţeluşe cât şi la masculi, creşte riscul de apariţie al obezităţii. Tocmai de aceea se recomandă trecerea animalului pe o mâncare de dietă specială pentru animale sterilizate.
Iată de ce bunul veterinar recomandă cu atâta căldură sterilizarea, nu cu scopul de a priva animalul de “bucuriile tinereţii” ci pentru a asigura “liniştite bătrâneţii”. Incidenţa cancerului atât la căţei cât şi la pisici este îngrijorătoare, şi nu face decât să crească cu fiecare an care se scurge. Prevenţia rămâne în continuare cel mai bun tratament. De sigur, rămâne la alegerea fiecărui proprietar ce metodă să folosească, noi ne-am făcut datoria de a vă informa în legătura cu fiecare opţiune. Totuşi recomandăm cu căldura sterilizarea, nu numai pentru caracterul său preventiv dar şi pentru că reduce numărul de animale abandonate pe străzi fiind produşi ai unor înmulţiri nedorite.
* Acestea sunt doar sugestiile şi sfaturile noastre care nu ţin loc de indicaţiile unui medic veterinar. ROLDA nu are nicio obligaţie şi nicio vină referitoare la starea de sănătate a animalelor de companie. Recomandăm consultarea unui specialist în cazul oricărei probleme de sănătate.