De ce majoritatea câinilor abandonați din România provin din mediul rural?
Locul de basm al copilăriei majorității românilor este reprezentat de către mediul rural și casa bunicilor din zona respectivă. De altfel, aproape toți invitații podcastului „În jurul cozii” au spus că iubirea lor pentru animale a fost insuflată de către bunici. Cine sunt sau erau bunicii? Oameni simpli de la țară care aveau mereu în „buzunarul” stâng de la piept o vorbă bună sau o mângâiere, pregătite pentru semenii lor, dar și pentru animale. Căldura lor sufletească era molipsitoare și a făcut ca generații întregi de nepoți să prindă drag de căței, pisici și alte animale domestice. Anii însă au trecut, au trecut revoluții, crize de tot felul, pandemii și ceva s-a schimbat, ceva a murit. Nu a murit neapărat bunătatea umană, ci mai degrabă au murit educația și înțelegerea. Astăzi în România, majoritatea câinilor abandonați de pe străzi provin din mediul rural. Poate că la țară timpul nu mai are răbdare cu pisicile și câinii.
Sau poate că unii oameni de la țară nu mai au deloc răbdare cu ceea ce ei consideră a fi noțiuni moderne și care contravin învățăturilor religioase. Când se pomenește cuvântul sterilizare e ca și cum le-ar fi apărut brusc în cale un „strigoi” care vrea să le mănânce sufletul. Dumnezeu nu vrea câinii sterilizati pentru că este în natura lor să se înmulțească, consideră majoritatea. Dar oare vrea același Dumnezeu ca patrupedele să fie abandonate, să fie abuzate și să moară de frig și de foame pe drumuri? Am discutat despre această problemă în cadrul podcastului oferit de către ROLDA România, „În jurul cozii”, cu salvatorul și actorul de teatru, Carmen Frățilă. Am încercat să aflăm de ce majoritatea abandonurilor provin din mediul rural, dacă oamenii de la țară sunt rău intenționați și ce influență are nivelul de trai asupra acestei probleme?
Nimic fără Dumnezeu, dar să ajute Dumnezeu câinii abandonați
Un paradox. Asta este ceea ce susține majoritatea persoanelor de la țară. Facem ceea ce vrea divinitatea, dar ce se întâmplă mai departe cu puii de căței și pisici nu e treaba noastră. Un paradox trist și care alimentează constant străzile țării cu animale abandonate.
„La țară oamenii au o mentalitate diferită, cum adică cățeua să nu fete? Trebuie să fete pentru că de aceea este cățea. Nu ne interesează ce se întâmplă mai departe cu puii. Avem informații că sunt mașini care vin de la sate la oraș, abandonează câinii pe teritoriul municipiului pentru că știu că aici există o asociație care mai devreme sau mai târziu îi va lua.
În oraș lumea a înțeles că un câine care nu are pedigree trebuie sterilizat. Din fericire și Poliția Animalelor își intră încet încet în atribuții, dau amenzi, dau avertismente, le explică oamenilor că sterilizarea este singura posibilitate pentru a nu mai avea câini comunitari pe domeniul public. Dar da, majoritatea câinilor abandonați provin de la sate”, a declarat în cadrul podcastului, Carmen Frățilă.
Același invitat din cadrul podcastului consideră că soluția ar fi o mai bună colaborare între administrațiile locale.
„Există o lege care a fost dată în 2013, Legea lui Ionut, care obligă consiliile locale să facă un adăpost de câini. Eu nu am pretenția să facă în satul Ciorogârla un adăpost de câini pentru că nu are de unde, dar dacă te unești comună cu comună sau un orășel mai mic cu alte două comune să poți să faci un adăpost de câini și să poți să le explici oamenilor din satul respectiv că trebuie sterilizare obligatorie pentru a nu fi câini pe stradă”, consideră Carmen Frățilă.
S-a transformat bunătatea de la sat în răutate?
Lumea rurală este cunoscută în mod tradițional la noi în țară ca fiind invelită într-o aură de bunătate. Sau cel puțin așa era cândva pentru că această teorie se transformă parcă pe zi ce trece într-o preconcepție. Câinii sunt ținuți în continuare în lanțuri, sunt abuzați și sunt abandonați fără regrete la marginea orașelor. Au devenit oare oamenii de la țară rău intenționați?
„Problema nu ține neapărat de rea voință, problema ține de educația pe care au primit-o. Oamenii de la țară, aici mă refer la țăranii adevărați nu la cei care au plecat recent de la oraș la sat, țin la animalele lor, țin la vacă, țin la cal, dar pentru ei un câine este un animăluț care latră și îi păzește de hoți. El nu înseamnă foarte mare lucru. A murit câinele? Nu e nicio problemă, aducem altul.
Totul ține de educația pe care au primit-o ani de zile. Exact ce spuneam despre cei care nu vor să își sterilizeze câinii pentru că aceștia trebuie să fete. Am avut un caz cu o doamnă care a venit de la țară cu nepoata să ia o cățelușă în adopție și când a auzit că trebuie să o sterilizeze a plecat. Nu cred că a fost rea voință, dar acesta este nivelul lor de educație. Mai mult decat să îi explic că dacă nu sterilizează animalul va fi amendat, altceva nu pot să fac.
Unii sunt și cu rea voință, alții sunt comozi, alții sunt oameni mai în vârstă care și-ar steriliza câinele, dar să vină cineva să-l ajute. În plus, sunt oameni la țară care au pensii foarte mici, o sterilizare costă, el poate ar vrea, dar nu are bani și nu are nici cum să transporte câinele. Din punctul meu de vedere peste 60% este vorba despre educație”, explică invitatul podcastului oferit de către ROLDA România, “În jurul cozii”.
Influența nivelului de trai asupra problemei câinilor abandonați
Fie că vorbim despre mediul rural sau cel urban, viața în România nu este ușoară. Nivelul de trai ne afectează, fără doar și poate, starea de spirit și implicit, deciziile și acțiunile pe care le facem. Atunci când viața de zi cu zi este dificilă, este greu să lași loc de empatie și bunătate.
„În clipa în care ai acasă tot ceea ce îți trebuie, ai timp să te duci să faci o plimbare, să vorbești cu vecinii, frigiderul e plin, nu te interesează că vine factura de curent. Atunci sigur ai și o altă deschidere față de un animăluț care este în fața blocului tău. Dar în clipa în care frigiderul e gol, ai probleme cu facturile, cu medicamentele, e normal să devii frustrat și începi să te intrebi de ce ar trebui eu să acord o mai mare atenție acestui cățel sau acestei pisici decât să îmi acord mie acea atenție? De foarte multe ori discutia denaturează, pornim de la câinele acela pe care l-a alungat din fața porții și ajungem la faptul că nu îi ajung banii de medicamente. Direct lucrurile nu au legătură între ele, dar indirect au”, concluzionează subiectul abordat în cadrul podcastului „În jurul cozii”, Carmen Frățilă.
Concluzii
Este important să precizăm faptul că nu toți oamenii din mediul rural sunt la fel și nu toți intră în tiparele descrise în acest articol! Există oameni în mediul rural care prețuiesc viața unui câine sau a unei pisici și care au înțeles importanța sterilizării! Există oameni în mediul rural care cred în Dumnezeu, dar nu sunt absurzi atunci când vine vorba de interpretarea religiei.
Cu toate acestea, în România cei mai mulți câini abandonați provin de la sate. Acest lucru arată clar că în mediul rural avem o problemă. O problemă care afectează mii de câini care hoinăresc în acest moment fără o direcție clară pe drumurile țării. Responsabilitatea nu este asumată de către nimeni, iar cei care abandonează cățeii nu sunt identificați aproape niciodată.
Din păcate, unele persoane de la țară au închis bunătatea față de animale în pod și au aruncat cheia în căpița cu fân. Icoana și crucea stau deasupra sobei pe perete, ne închinăm, ne rugăm, totul mai mult ca să spunem despre noi că suntem oameni buni. Suntem atât de naivi și iresponsabili încât credem că aparențele contează și în ochii lui Dumnezeu…