Oasele și câinii. O combinație de bun augur în viziunea unora și de rău augur în viziunea altora, inclusiv a multor medici veterinari. Strămoșii câinilor au făcut ca acest instinct al blănoșilor de a mânca oase să fie în continuare viu. Unii îngrijitori de câini țin la tradiție și le oferă cățeilor oase în continuare, alții încep să își pună semne de întrebare și să asocieze această gustare cu mai multe tipuri de boli. Nu vorbim în acest articol despre prezența sau absența beneficiilor aduse de consumul de oase, ci vorbim despre cățeii care mănânca oase și despre ceea ce pot face îngrijitorii lor pentru a-i ține în siguranță. Subiectul a fost abordat la podcastul oferit de către ROLDA România, „În jurul cozii”, alături de medicul veterinar specializat pe chirurgie țesuturi moi, Vlad Condurache.

Din păcate unii proprietari de câini parcă nu vor să înțeleagă că oasele de pui sunt extrem de periculoase pentru căței! Toată lumea știe acest lucru, dar totuși cumva și destul de des, cățelul consumă oase de pui. Nici cei care spun acum că sunt liniștiți pentru că blănosul lor consumă doar oase de porc și de vită, nu pot sta chiar atât de liniștiți. Medicii veterinari, sau cel puțin o parte dintre ei, au o părere foarte bine conturată.

„Oasele de pui extrem de periculoase sunt oasele de pui de casă, pui de țară. Nu știu dacă ai observat, dar acelea sunt extrem de tari și extrem de flexibile. Când se rup, se rup în așchii foarte foarte ascuțite. Bineînțeles că sunt și foarte greu digerabile. Puiul din comerț este în ultimul timp un pui care nu ajunge la maturitate, cu oase relativ moi, asta nu înseamnă că încurajez administrarea acestor oase, dimpotrivă, provoacă multe alergii. Proteina din oase este o proteină foarte mare, cu o dimensiune foarte mare care este greu asimilabilă, care provoacă alergii, căderea părului, scărpinat. Din punct de vedere mecanic mi se par mult mai periculoase oasele de porc sau cele de vită. Vita este de cele mai multe ori o vită matură care a apucat să își mineralizeze oasele foarte bine. Sunt niște oase extrem de tari care efectiv nu prea sunt digerabile”, a explicat Vlad Condurache la „În jurul cozii”.

Dacă patrupedul este de talie mare nu înseamnă că este mai puternic și mai protejat în fața consumului de oase. Specialiștii spun că atunci când vorbim despre câini și consumul de oase, indiferent de talia animăluțului, vorbim și de potențiale riscuri.

„E important de precizat că la cățeii de talie mare dacă se administrează o masă strict din oase și dacă vor face imediat dupa aceea efort, vor fi provocați la joacă, vor face mișcare foarte multă, poate fi favorizată torsiunea gastrică. Cațeii de talie mare cu toracele foarte adânc, după consum de oase sau dacă fac mișcare înainte de consumul de oase pot să facă torsiune gastrică. Asta este o urgență chirurgicală, de multe ori ea se întâmplă noaptea și este destul de greu să se găseasca echipa care să intervină la ora respectivă și cu succes”, a punctat medicul veterinar.

Nu toate cazurile atunci când câinele a consumat oase și este vizibil ulterior că nu se simte bine, pot să ajungă deosebit de grave. E important ca îngrijitorul patrupedului să fie atent la acesta și să monitorizeze pe cât posibil consumul de oase. Există și o metodă care poate fi încercată într-o situație negativă de acest gen, însă nu garantează dispariția problemei.

„Adevărul este că orice hrană moale administrată ulterior protejează pereții tubului digestiv de traumatismele colțurilor pe care le pot provoca oasele. Deci poate să ajute, dar dacă este undeva obstrucție completă, va vomita tot ce i se va administra ulterior. Dacă sunt fragmente de mici dimensiuni care vor trece și se vor elimina, o hrană moale poate să ajute să nu fie traumatizați pereții stomacului, pereții intestinelor. Este mai bine după ce mănâncă hrana lui normală să se administreze oase. Da, câinele trebuie supravegheat atunci când mănâncă oase. Nu efectiv să stam neapărat lânga el, dar să observăm dacă a băut apa, dacă nu a băut apa, a mai consumat din hrană sau nu, vomită nu vomită, a avut sau nu scaun”, a concluzionat în cadrul podcastului oferit de către ROLDA România specialistul veterinar în chirurgie țesuturi moi.

În concluzie este greu de constestat faptul că oasele și câinii nu fac împreună o echipă periculoasă. Pericol care de multe ori poate pune în pericol viața patrupedului. Este nevoie de vigilență, cumpătare și în mod clar de o educare corespunzătoare în ceea ce privește riscurile consumului de oase.

Se ridică inevitabil întrebarea următoare: sunt până la urmă oasele bune pentru câini? Răspundem la această întrebare în articolul următor.

Puteți viziona ediția integrală a podcastului, aici.