Suferință pare a fi cuvântul care descrie cel mai bine existența animalelor străzii în România. Câinii abandonați au pe drumurile țării un „partener” de durere pe care, în aparență, românii îl iubesc foarte mult, pisica. În anumite topuri s-ar părea că suntem cei mai mulți proprietari de pisici din UE (raportat la teritoriul țării) cu 4 milioane de pisicuțe care locuiesc în casele noastre. Dar oare câte milioane de suflete de feline trăiesc pe străzile țării? Oare ce viață duc ele și cum sunt ucise atunci când oamenii „justițiari” decid că sunt prea multe? Acestea sunt întrebări care nu au un răspuns pentru că nu este aproape nimeni interesat să ofere un răspuns. Am discutat în cadrul podcastului „În jurul cozii” cu Remus Gal, un tânăr din Nord – Vestul țării care își dedică viața salvării pisicilor.

Într-o mare de nepăsare, am putea spune că Remus reprezintă excepția de la regulă. A început să salveze pisici împreună cu sora sa încă de când era copil. Când a devenit adult a salvat în fiecare iarna câteva zeci de pisicuțe până când a ajuns să aibă în grijă peste 200 de suflete de feline. A fost înger salvator și pentru pisici venite din Ucraina, dar optimismul tânărului se stinge încet, pe zi ce trece, pentru că numărul pisicilor crește, iar fondurile sunt din ce în ce mai puține.

Remus a spus în cadrul podcastului oferit de către ROLDA România că după părerea sa oamenii nu sunt interesați de soarta pisicilor străzii, dar nici măcar de soarta pisicilor pe care le au în grijă. În general, ei consideră că rolul acestor feline micuțe este doar acela de a prinde rozătoare. Iar atunci când vine vorba de sterilizare, e ca și cum le-ai vorbi despre existența extratereștrilor sau ca să glumim puțin (desi nu este loc de glumă în această discuție) se uită la tine ca și pisica în calendar. Dincolo de toate acestea sunt și “oameni” care pur și simplu ucid pisicile.

„Oamenii sunt iresponsabili. Își duc la bloc două pisici, nu le sterilizează, iar în câțiva ani din două pisici se fac 50. În Carei la un bloc într-o iarnă au fost otrăvite 20 de pisici care locuiau în pivniță. Când sunt prea multe, locatarii iau măsuri, oameni iresponsabili. Noi auzim la blocuri același lucru an de an, locatarii vor ca pisicile să le prindă șobolani și atâta tot. Dacă și-ar face curățenie în fața blocului și nu ar mai sta în mizerie, eu cred că nu ar mai fi nici șobolani acolo. Ei folosesc animalul ca pe o unealtă, când nu mai au nevoie de el pun câteva plicuri cu otravă. Noi nu mai încercăm să schimbăm mentalități. Am făcut o campanie și am vrut să sterilizăm gratuit animalele din 20 de sate, nu a fost nimeni interesat. Și din ceea ce am înțeles eu, chiar și în Germania se abandonează câini și pisici în ultima perioadă. Au adoptat în pandemie, iar acum această perioadă s-a încheiat, vor să plece în concedii și nu au cu cine să lase animalele”, a relatat Remus.

Acum câțiva ani Remus a avut o apariție la o televiziune centrală care a prezentat ceea ce face el pentru pisici. Remus spera că această mediatizare națională îi va aduce mai multe ajutoare, însă rezultatul a fost total opus. Oamenii au început să aducă și mai multe pisici la casa de la țară unde salvatorul are grijă de ele. Tânărul mai spune că a identificat diferența de atitudine dintre oamenii săraci și bogați cu care a luat contact de-a lungul timpului. Culmea este că și prietenii au venit cu un ajutor “surpriză”.

„Ține și de educație, dar eu cunosc personal medici veterinari care nu recomandă sterilizarea. La ce ne putem aștepta atunci de la o bătrânică din capătul satului care nici nu înțelege ce este aceea o sterilizare? Am constatat că, cu cât omul este mai simplu și mai sărac, este cu atât mai interesat și îi pasă. Cel mai sărac plătește pentru animalul său, iar cei bogați ne spun că ar trebui să plătim noi. Chiar și la noi la sanctuar am acceptat să vină în vizită câtiva prieteni care au adus la rândul lor alți amici care au venit și cu copiii lor. După ce au plecat, am aflat că acei copilași loveau cu piciorul pisicile. Cred că părinții sunt responsabili, copilul face ceea ce este lăsat să facă”, a povestit Remus în cadrul podcastului oferit de către ROLDA România, “În jurul cozii”.

Am încercat la finalul ediției de podcast să discutăm cu Remus despre soluții. Tânărul nu este foarte optmist în privința viitorului si crede că nu va mai putea să susțină din punct de vedere financiar pentru foarte mult timp ceea ce face. Care este soluția în ceea ce privește animalele care trăiesc pe stradă? Salvatorul de pisici a adresat la final de podcast două întrebări retorice care vorbesc de la sine.

„Nu pot câteva asociații să facă ceea ce milioane de oameni dintr-o țară nu pot. Dacă fiecare om ar ajuta un animal, nu am mai avea această problemă. Oamenii cred că noi, asociațiile, putem rezolva totul. Consideră că dacă noi avem 300 de pisici, mai putem lua încă una. Dar de ce nu poate o persoană cu o pisică să mai ajute încă una? Nu e mai ușor așa?”